Top 5 Tradiţii
După muuulte dileme şi gânduri, am decis să îţi prezint un TOP 5 pentru fiecare zonă, cele mai comune sau amuzante pe care le-ai întâlnit.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
MOLDOVA
Mai multe perechi de naşi, simbol al bunăstării
În zona Moldovei, tradiţia spune că mirii trebuie să aibă cel puţin două perechi de naşi sau „nănaşi”, acest lucru făcând trimitere la situaţia financiară a mirelui. Iar naşii au proprii lor invitaţi la nunta.
Plătitul Miresei
Pentru a vedea mireasa şi a începe ritualul de pregătit , mirele trebuie să platească întorsul oglinzii, care este în general ţinută de fete sau băieţi tineri.
Gătitul mirilor şi hora miresei
Mirii sunt aşezaţi pe doua scaune, unde sunt gătiţi de către naşi. Naşa îi pune voalul miresei şi o aranjează, iar naşul prinde floarea în piept mirelui.
Se face apoi schimb, mirii gătindu-i pe naşi, părinţi şi apropiaţi.
La acest moment de punere a florilor în piept, mireasa primeşte bani la sân de la nuntaşi.
Înainte de plecarea din casa miresei, se încinge hora miresei, naşa îi rupe deasupra capului colacul şi acesta se împarte nuntaşilor.
Drumul către Biserică
Drumul până la Biserică trebuie parcurs de miri şi de nuntaşi, pe jos, iar oamenii întâlniţi în drumul lor trebuie cinstiţi. Alaiul era condus de un flăcău care ţine bradul de nuntă.
Acesta era urmat de mire, însoţit de două fete tinere, iar mireasa de doi băieţi tineri.
Aceştia erau urmaşi de naşi, socri şi de ceilalţi nuntaşi.
Pentru desfăşurarea ceremoniei religioase, mirii trebuie să aducă la Biserică pe lângă verighete şi o sticlă de vin, doi colaci, un covoraş, un prosop, o icoană, bomboane.
Dezgătitul Miresei
Conform tradiţiei de nuntă are loc dezgătitul miresei, voalul fiind înlocuit cu un batic, ca o dovadă a femeii căsătorite. Acest ritual este realizat de naşă, iar mirii aleg o altă pereche de „viitori miri”, cărora să le pună voalul şi cocarda de mire.
De asemenea, colacul de nuntă este rupt la masa mirilor, de către naşi, ulterior fiind împărţit tuturor nuntaşilor.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
ARDEAL
Invitaţi la nuntă
Viitorii miri îşi invitau apropiaţii la nuntă, printr-un ritual în mai multe etape.
Acestea aveau loc cu o lună îniante de nuntă, cu 14 zile înainte şi în săptămâna evenimentului.
Pe vremuri, tinerii care urmau a se căsători, erau însoţiţi de vornic de vornic şi de un grup de fete şi băieţi îmbrăcaţi în costume populare, mergând din casă în casă.
Cei care confirmau participarea la nuntă, trebuiau să bea câte o gură din băutura oferită de tineri.
Împodobitul bradului de nuntă. Acesta este decorat cu ppanglici colorate, ghirlande, funde şi zurgălăi, iar în vârful acestuia se pune un cozonac sau un măr. Tradaţia spune că acesr brad trebuie aşezat la intrarea din curtea casei mirelui, în timpul petrecerii.
Dansul găinii
„Dansul găinii” are loc chiar în toiul petrecerii de nuntă.
O găină renumenită este jucată deasupra miresei, iar naşului îi revine rolul de a plăti pentru acesta. Tradiţia semnifică, practic, răscumpărarea miresei de la părinţi.
După dansul găinii, naşa va acoperi capul miresei cu o năframă, iar restul invitaţilor vor aduce în acest timp darurile pentru tinerii casătoriţi.
Aşezarea la masă
Nu se aşează nimeni la masă până când nu ajung toţi invitaţii.
Apoi, mirii şi naşii servesc câte un pahar de şampanie în faţa tuturor, pahar pe care ulterior îl sparg în uralele invitaţilor. Tradiţia spune că cioburile vor ţine la distanţă ghinionul din viaţa tinerilor căsătoriţi.
De asemenea, mirii trebuie să se aşeze în capul mesei, iar în unele regiuni din Ardeal există obiceiul ca aceştia să mănânce lapte sau smântâna din aceeaşi farfurie, pentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi.
Când se face nunta
Este bine ca nunţile să aibă loc iarna, după sărbători şi până începe Postul Paştelui.
Strigarea darului
La terminarea mesei are loc strigatul darului, primii fiind naşii, apoi părinţii şi restul invitaţilor.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
MUNTENIA
Bradul
Împodobirea un ui brad mai mare sau mai mic, dupa cum preferă fiecare şi după posibilităţi.
Florile şi ghirlandele folosite la împodobit sunt din hârtie creponată, batiste cusute, pregătite cu o zi înainte la casa miresei de către cavalerii şi domnişoarele de onoare, cărora li se alătură alţi tineri.
De asemenea, merele şi colacii constituie alte „ornamente” pentru bradul de nuntă.
Voia bună, muzica şi bucatele, adică petrecerea dinaintea nunţii, mai poartă denumirea de fedeleş.
Ulciorul
Mireasa împreună cu un fecior poartă un ulcior de apă legat cu un ştergar ţesut în casă.
Vor merge cu tot alaiul şi se vor opri la a treia fântână de la casa miresei spre răsărit.
Cu un buchet de busuioc şi ştergarul, feciorul va uda alaiul, repetând ritualul de trei ori.
Tradiţia simbolizează norocul de insurătoare şi măritiş pentru tinerii necăsătoriţi.
Ruperea turtei sau a colacului
Turta sau colacul se rupe de către naşa în mod simbolic deasupra capului miresei şi tot ea va împărţi fiecărui nuntaş spre consum.
Se spune că cel care va gusta din colac va avea parte de belşug si noroc.
Jocul găinii
În satele din Muntenia se mai practică acest obicei.
O nuntaşă va dansa în faţa naşului cu o găină reumenită şi frumos împodobită de către mama miresei. Obiceiul transmite ideea că mireasa va trebui să ajungă o bună gospodină ca şi mama ei.
Menirea naşului este să negocieze ce sumă va plăti pentru găină.
Sunt şi zone din Muntenia unde naşul va încerca să fure găina.
Legatul miresei
Spre sfârşitul nunţii, naşa scoate voalul miresei şi pe capul acesteia va fi pus un batic sau o eşarfă, ceea ce înseamnă că fata a intrat deja în rândul femeilor căsătorite.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
DOBROGEA
Fetele se adună acasă la mireasă
În zilele dinaintea nunţii, prietenele viitoarei mirese, care sunt şi domnişoarele de onoare, vin în casa ei, în semn de despărţire de cea care intră curând în rândul femeilor măritate. To atunci, ele o ajută să-şi pregătească zestrea.
Închinatul betelei
Cu o seară înainte de prima zi a nunţii, naşa este vizitată de mireasă şi de femeile din familiile mirilor. Atunci, naşa îi pune în păr viitoarei fine o beteală adusă de soacra mare, precum voalul, doar pentru a-l proba.
Nunta durează 4 zile
În această regiune, petrecerea nunţii începe de joi şi durează până duminică. Totuşi, mirii nu se văd din prima zi, ci abia în a treia, care este şi ziua nunţii lor.
Naşa face daruri miresei
În timpul ritualului de gătire a miresei, bărbaţii nu au voie să intre în încăpere, iar naşa îi oferă acesteia o poşetă cu bijuterii, un parfum, farduri şi cosmetice.
Tot atunci, îi oferă o bucăţică de material textil cu care mireasa dansează hora mare înainte de plecarea către biserică.
La rândul ei, mireasa oferă naşei un mic dar, un prosop sau un săpun.
Superstiţie
Obiceiul ca mireasa să-l calce pe mire la intrarea în biserică, pentru a-i da ascultare în căsnicie, e înlocuit cu acela ca mirele să se aşeze pe rochia alesei lui.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
BANAT
Pregătirea miresei
Mama miresei, nașa, verișoarele sau mătușile o ajută pe aceasta să se pregătească.
Femeile care luau parte la acest obicei îi cântau fetei “Ia-ți mireasă ziua bună”, care simbolizează plecarea din casa părintească și mutarea alături de viitorul soț.
Ulterior, mirele cu alaiul de nuntă vin să ia mireasa cu un brad împodobit.
Intrarea şi ieşirea din Biserică
Un alt obicei unic în Banat include și intrarea miresei în biserică, înainte de
cununia religioasă.
Se spune că femeia care nu dorește să aibă copii rapid, trebuie să arunce cu mac pe jos.
Fiecare sămânță de mac reprezintă anii care vor trece până când va rămâne însărcinată.
La ieșirea din biserică, o tradiție străveche este aruncarea cu grâu, atunci când mirii
ies pe ușă.
Semințele de grâu simbolizează forță și înțelegere, iar în prezent au fost înlocuite și cu petale de trandafir, care au darul de a alunga spiritele rele.
Furatul pantofului miresei
O altă tradiție care se respectă și în regiunea Banatului include furatul pantofului miresei.
Acest obicei se realizează după miezul nopții de către cavalerii de onoare.
Mirele este dator să caute pantoful soției și să îi recompenseze simbolic pe cei care l-au ascuns.
Spălatul mâinilor la naşi
Un alt ritual vechi și neschimbat de sute de ani este spălatul mâinilor la nași.
Este nevoie de un bol cu apă, plin de petale de trandafiri sau un ulcior cu apă curată. Mirele toarnă apă pe mâinile nașilor, iar mireasa este datoare să le șteargă.
Acest obicei semnifică apropierea de părinții spirituali, care îi pregătește de primirea colacilor și a darurilor.
Tradiţia de după petrecere
Nu în ultimul rând, există și o tradiție care se respectă după terminarea nunții, specifică tinerilor care se căsătoresc la țară. A doua zi, aceștia merg la fântâna din sat, scot apă și o toarnă sătenilor, pentru a se spăla.
După, mirii se duc la nașii de cununie, pentru a le oferi un cadou consistent, drept mulțumire pentru sprijinul oferit.
TOP 5 Tradiţii de nuntă în
OLTENIA
Portul şi invitaţia
Portul popular era obligatoriu la nuntă, iar nunta se desfăşura doar în ziua de duminică, evenimentul fiind anunţat în cursul săptămânii de dinaintea evenimentului, joia şi sâmbăta.
În prezent, portul popular la nuntă a devenit o raritate în regiunea Olteniei, iar invitaţiile sunt trimise cu câteva luni înainte.
Bărbieritul mirelui
În timp ce mireasa este gătită la ea acasă ori la părinți, mirele are şi el parte de ”acţiune”.
Ginerele este aşezat pe un scaun în mijlocul curţii gospodăriei, iar naşul, sau un alt prieten apropiat, îl bărbiereşte.
Naşul care îl va cununa îi va pune mirelui în piept floarea de cununie, plus o bancnotă de bani, iar alaiul porneşte spre casa miresei.
Turta miresei
La întoarcerea de la cununat se merge acasă la ginere, unde se mănâncă ”turta miresei”.
Mireasa este urcată pe o masă, se ia o pâine în ţest şi o grămăjoară de zahăr, iar ea trebuie ”să guste” din pâinea menţionată, împreună cu vinul, dar şi puţin zahăr.
Se repetă de trei ori, apoi mireasa este luată în braţe de către soacră, care îi oferă un dar.
Udatul
În unele zone, mireasa repetă şi după cununat ”udatul” nuntaşilor, adică stropeşte alaiul de nuntaşi cu un mănunchi de busuioc înmuiat în apa dintr-o găleată.
La final, mireasa răstoarnă găleata cu apă și rupe fusul de unde s-a folosit firul împletit cu trei fire de aţă de culoare roşie, albă şi albastră.
Odată încheiat acest episod, se aruncă peste gardul casei mirelui fusul şi prosopul din brad, apoi se joacă ”Hora miresei” sau ”Nuneasca” și cei apropiaţi oferă cadouri mirilor.
Ospăţul
Se obişnuia să aibă loc două petreceri:
Una în casa miresei pe timp de zi, şi petrecerea mare în casa mirelui.
Mirii nu stau la aceeaşi masă cu restul nuntaşilor, trebuie să bea din aceeaşi sticlă de vin şi să mănânce din acelaşi blid cu aceeaşi lingură, pentru a învăţa să împartă totul.
Obiceiuri şi tradiţii
împrumutate
Realizarea unei şedinţe foto prin care oamenii sunt anunţaţi de data evenimentului.
Ceva vechi, ceva nou, ceva albastru.
Reacţia mirilor este surprinsă atunci când se văd pentru prima dată în ziua evenimentului în ţinuta şi look-ul final.
Discursuri de mulţumire din partea mirilor pentru invitaţi.
Mireasa este condusă la altar de tatăl ei sau de ambii părinţi.
Mireasa are un dans diar cu tatăl ei.
Mireasa alege ţinute identice pentru toate domnişoarele de onoare şi accesorii asortate pentru cavaleri, chiar şi pentru animăluţele din familie.
Un dans final al mirilor, la sfârşitul evenimentului, când au rămas doar ei în sală după petrecere.
Declaraţii sau jurăminte pe care mirii le citesc în faţa tuturor la momentul de Cununie Civilă sau Religioasă.
Mirii îşi scriu în avans scrisori unul altuia, dar le citesc în ziua evenimentului, iar reacţia le este surprinsă de echipa foto – video.
Get Excited to move
The process is easy!
1
Tell us exactly what you need
2
We'll plan the perfect move for you
3